Despre Bucuresti si inca ceva

Motto: “ERIPITUR PERSONA, MANET RES”

Bucuresti e un nume deosebit atat prin rezonanta cat si prin suplete, dar dincolo de acest nume se ascund mult mai multe lucruri ascunse provincialului venit aici intr-o scurta vizita. Metroul tramvaieile, autobuzele si tramvaiele reprezinta un mare interes pentru provincial si care cu adevarat sunt mult mai performante si mai noi ca cele din unele orase de provincie. Un al lucru apreciat de orice provincial este mareata opera a presedintelui Nicolae Ceausescu, ”Casa poporului”. Chiar de la inceput titlu ne indica valoarea sa arhitecturala in antiteza cu Palatul Regal Peles. Giganticul mastrodont din fata parcului Izvor este bine pitit in Bucurestiul de alta data, dar din pacate decimat in mare parte de ambitiile unui presedinte dictator semianalfabet. Aspectul general al Maretei Case e impunator asemenea unei inchisori lucru foarte bine evidentiat de gardurile ce il inconjoara si de camerele de vedere asociate cu gardienii-jandarmi. Toata zona este impanzita de alte cladiri de la geamul carora se observa aparatele de aer conditionat atat de vizibil amplasate stricand si mai mult aspectul general al cladirilor, sa nu mai vorbim despre geamurile termopane care daca ar fi atat de la moda in lume ar trebui sa impanzeasca ferestrele palatului de la Versailles sau resedinta de la Haga a reginei Beatrix dar sa nu uitam ca acest edificiu este o casa si inca una a poporului deci prezenta termopanului prezent si in casa celebrului blogger si ex prim-ministrului imbogatit peste noapte, Adrian Nastase ne indica populismul in arhitectura. Nu voi vorbi despre periferiile orasului, despre Giulesti Crangasi, Pantelimon, Salajan si alte locatii incantatoare deoarece nu isi au rostul, dar in schimb pot sa afirm faptul ca marele Bucuresti are caraterisitca prezenta unor culori gri, negre-cenusii, galben murdar omniprezente pe mai toate cladirile. Bucurestiul din punct de vedere arhitectural este subclasat de Cluj-Napoca, Bistrita, Iasi, Sibiu, Timinsoara si Oradea. Din orice punct de vedere am privi centrul Bucurestiului nu poate fi comparat cu centrul unei alte capitale tari est europene cum ar fi Cehia. Bucurestiul in sine nu poate fi condamnat pentru simplul fapt ca el este creatia unui popor, Bucurestiul reprezinta nivelul de cultura adanc inradacinat in constiinta colectiva a unui popor lipsit de valorile sale. Privind in cartierele marginase si la mareata Casa a Poporului vom vedea foarte multe asemanari cu arhitectura inchisorilor de maxima siguranta astfel distrugandu-se personalitatea locuitorilor. Un argument ce sustine aceasta teza este privirea majoritatii calatorilor din metrou, o privire pierduta,  privire resemnata, privire ce exprima singuratate, izolare, robotizare. Oameni din metrou si de pe mijloacele de transport din Bucuresti seamana cu niste papusi inexpresive si lipsite de suflul vieti. Imaginea Bucurestiului este o imagine dominata de cladiri mastrodont, chiar si Teatrul National cladire reprezentativa este unul din mastrodonti capitalei cu o arhitectura de prost gust ce este remarcata doar prin dimensiune si prin arhitectura Colosseumului din Roma, dar lipsita de incarcatura istorica a acestui monument istoric. Un paradox este faptul ca desi piata Universitatii este asa zisul kilometru zero al libertati, zona libera de neocomunism ea este inconjurata de cladirile staliniste caracteristice anilor 70. Concluzia ce se impune este faptul ca o schimbare de fond nu se va putea face intr-o perioada scurta de timp doarece la aproximativ 17 ani de la “revolutia Romana” edificile unei dictaturi inca troneaza in centrul capitalei influentand in continuare evolutia sociala a acestei tari.

Advertisements

~ by Dark Knight on July 13, 2007.

3 Responses to “Despre Bucuresti si inca ceva”

  1. Dupa ce am trait un an in Bucuresti am vazut si partea frumoasa : banii si oportunitatile..dar cam atat 😦

    Like

  2. încerc să te înţeleg. postul e ok, în mare ai dreptate, cu toate că nu nişte clădiri sunt cele ce trebuie schimbate.

    Like

  3. ce comic … 🙂
    poţi şterge commentul, de tot. nu e cu supărare. e dreptul tău
    😉

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: