Traim intr-o simulare?

•February 23, 2017 • Leave a Comment

Astazi vom discuta despre un lucru destul de interesant, un fapt ce deriva din intrebarea: “oare eu sunt real?”.
In urma cu ceva ani la cinematografe a rulat o trilogie de filme care exploatau ca tema principala ideea ca oamenii traiesc intr-o lume virtuala, creata de inteligenta artificiala, in urma razboiului purtat intre oameni si masini. Pornind de la aceste trei filme am hotarat sa explorez in acest articol ideea principala a filmului. Gandindu-ma la toate aceste lucruri am ajuns la concluzia ca lumea in care traiesc este foarte probabil o simulare. De la fizica stim ca viteza luminii este o constanta caracteristica universului in care existam. Din teoria relativitatii se poate deduce ca o viteza superioara vitezei luminii este imposibil de atins. Din observatiile astronomilor stim ca distanta dintre sistemul nostru solar si cel mai apropiat sistem solar este de ordinul a patru ani lumina, practic lumina, care este cel mai rapid “lucru” din univers parcurge distanta dintre cele doua sisteme solare in ani de zile. Daca am avea un vehicol care merge cu viteza luminii am avea nevoie de patru ani de zile ca sa ajungem la cea mai apropiata stea, dar teoria relativitatii ne atrage atentia asupra faptului ca un corp cu o viteza apropiata de viteza luminii isi mareste masa, marindu-si masa e nevoie de mai multa energie pentru a accelera, practic cu cat te apropii mai mult de viteza luminii cu atat e mai greu sa accelerezi. Practic pentru a atinge o viteza egala cu viteza luminii e nevoie de o cantitate de energie infinita. Chiar o viteza apropiata de tehnologia actuala face imposibila o calatorie interstelara, datorita multitudini de radiatii cosmice. Toate aceste lucruri ma conduc la ideea ca planeta noastra este o oaza prielnica vietii, dar care este ca si o inchisoare. Asadar putem observa ca nu avem posibilitatea sa ajungem dincolo de granitele sistemului nostru solar. Limitarea la care suntem supusi este asemanatoare cu situatia unor pesti exotici care traiesc intr-un acvariu. Modul in care este organizat spatiul interstelar, distanta foarte mare dintre stele, ma face sa cred ca totul este o simulare gen matrix care ne tine pe loc intr-un spatiu limitat. Practic exista o mare posibilitate ca tot ce vedem pe cer sa fie o proiectie a unui supercomputer care simuleaza o lume finita, mai mica decat universul observabil prin telescoapele construite de rasa umana. Ca sa fiu mai clar, faptul ca exista o limita de viteza ne conduce la ideea unei lumi simulate, practic nu exista nici o explicatie logica pentru existenta acestei viteze limita, doar faptul ca totul este o simulare poate explica imposibilitatea de a te deplasa cu o viteza mai mare decat viteza luminii. Unii dintre cititori probabil se vor intreba cum e posibil sa fim o simulare din moment ce eu pot pipai, pot simti ca exista ceva solid. Ei bine pentru aceasta cercetatorii au venit cu o descoperire extraordinara ce se refera la structura microscopica a materiei. Una dintre cele mai mici parti ale materiei este atomul, noi si cea ce simtim este alcatuit din atomi, atomul la randul lui este alcatuit din particole mai mici si anume electroni, protoni si neutroni. Electronii se misca in jurul atomului cu o viteza extraordinara, un singur electron formand un strat in jurul nucleului, dar, mare atentie, distanta dintre straturile de electroni e foarte mare in comparatie cu dimensiunea nucleului atomic format din protoni si neutroni, de aici putem vedea ca noi in “realitate” plutim pe un scaun atunci cand stam pe un scaun, iar cea ce percepem ca si solid este doar rezultatul unor respingeri electrostatice ale atomilor grupati in molecule si alte structuri mai mari. Senzatia de solid este data de o putere mai mare a fortei de coeziune dintre atomi. Distantele enorme dintre electroni si nucleu ne arata ca suntem facuti din vid adica din nimic, din ceva ce nu exista dar care da impresie de forma. Cercetatorii care au studiat universul au venit cu teoria bigbangului pentru a explica nasterea universului. Prin aceasta teorie si prin teoria mecanicii cuantice, tot cea ce vedem a luat nastere din nimic, mecanica cuantica permite aparitia unui punct fara dimensiune concentrat de energie infinita care sa explodeze la un moment dat dand nastere unui univers ce este in expansiune. Oricat de ciudat ar parea pentru un om obisnuit noi suntem alcatuiti din nimic, din vid, iar cea ce simtim nu sunt decat interactiunile dintre diferite forte. Daca gandim in profunzime ne putem compara cu niste imagini create pe calculator. Imaginile artificiale create de calculator nu sunt o fictiune ci o realitate, cercetatorii reusind sa creeze imagini simulate pe calculator, acest lucru in putem vedea zi de zi in productiile cinematofice si TV de animatii moderne. Asadar daca in realitatea noastra cercetatorii au putut crea niste imagini care pot pacali pe oricine ca fiind reale nu vad nici un impediment in a crede ca exista o mare posibilitate ca o “civilizatie” sa reuseasca sa creeze un intreg univers varst dar finit ca si o simulare pe un calculator avansat. O alta dovada a faptului ca lumea inconjuratoare este o simulare este faptul ca gravitatia, in conceptia celor mai noi teorii demonstrate stiintific, este o radiatie produsa de gravitoni. Aceste teori care descriu o lume formata de interactiuni dintre particule purtatoare de informatie ne indica ca tot cea ce vedem si simtim nu are o baza reala asa cum am fost invatati ci este o iluzie, particulele fiind asemanatoare bitilor din calculatoarele moderne, cu deosebirea ca biti ce descriu programele din calculatoare pot fi reprezentati logic prin 0 si 1 pe cand particulele elementare la ora actuala fiind quarci, leptoni, gluoni, fotoni si bossoni, asadar un model mai complex. Daca o insiruire logica de 0 si 1 poate creea imagini artificiale o insiruire de 17 stari/particule lementare pot creea lucruri mult mai complexe, dar pe atat de iluzorii. Senzatiile, gandurile noastre, visele, tot cea ce vedem, tot cea ce facem nu este decat o serie de reactii chimice foarte complexe ce sunt consecinta interactiunii unor particule. Pe masura ce avem din ce in ce mai multe informatii despre lumea inconjuratoare si cunoastem modul in care functioneaza universul atat la nivel microscopic cat si la nivel macroscopic ideea ca noi toti facem parte dintr-o simulare gigantica dar finita devine o teorie din ce in ce mai probabila.

Vreau sa ma casatoresc (3)

•February 22, 2017 • Leave a Comment

Dragi mei cititori va scriu aceste randuri ca si o confesiune personala, un soi de spovedanie publica pe internet, binenteles ca totul este in mare parte o fictiune pe care vreau sa o impart cu centura internetului.
Intr-o zi de toamna m-am hotarat sa gasesc un raspuns la o intrebare ce imi da tarcoale din cand in cand. Hotarat sa fac lumina in viata mea am pornit la drum cu bocelcuta in spinare si cu telefonul android incarcat la maximum. Foarte multe persoane care cred m-au indemnat sa fac o vizita la manastirile din zona Moldovei. Acolo in misterioasa si credincioasa Moldova, de unde stirile ProTV de la ora cinci ne relateaza violuri si omoruri pe banda rulanta se pare ca gasim fiecare din noi raspunsurile la intrebarile ce ne chinuie mereu. Am vizitat numeroase manastiri si ademenit de viata calugareasca mi-am zis ca e bine sa fii calugar. Cu toate acestea eu cautam un raspuns la intrebare. Pe un drum m-am intalnit cu un parinte profet care cica ar fi in stare sa iti spuna ce va fi in viitor. Asa l-am intalnit pe parintele Asinica, un parinte cu ochelari cu lentile groase, barba si o mica chelie pe varful capului. Un om care imi zambea si arunca din cand in cand cate o profetie peste capul credinciosilor veniti acolo. Uimit de maiestria cu care pretindea sa imi stie viitorul i-am inmanat paritelui o lista cu posibilele amante/neveste printre care si numele unei matusi decedate care coincidea cu numele fiicei sale inca in viata. Pentru a merge si mai tare la deruta la inceputul listei am adaugat numele amantei mele care printr-o coincidenta intetionata era acelasi cu numele logodnicei unui credincios care venise si el sarmanul sa afle cum va fi casatoria cu ea. Binenteles ca era vorba de persoane diferite, era o capcana intinsa preotului profet. Zgarcit din fire nu i-am dat nici un sfant preotului pentru profetii in avans si nici nu am avut de gand sa ii dau un ban vreodata. Cu pasi mici m-am indreptat spre el si i-am spus ca am de gand sa il testez. Dupa o privire pe lista parintele Arsinica nu a cazut in capcana pe care o intisesem, dar spre surprinderea mea mi-a spus ca voi avea o prietenie interesanta cu o persoana care nu imi raspunde la telefon si ca o voi face peste doi ani de zile, ba chiar mai mult a plusat si mi-a spus sa imi iau gandul de la calugarie. Am plecat de la parintele Arsinica asa cum pleaca vitelul din ciurda. Pe drumul spre cea ce numesc eu casa am vazut niste peisaje extraordinare de toamna. Copaci imbracati in vesminte colorate in rosu, galben si portocaliu se pregateau sa isi lepede frunzele pentru a intra in anotimpul hibernal. Din cand in cand pe dealurile pe care le strabateam vedeam cate un palc de case cu hornuri din care ieseau vesele rotocoale de fum. Atmosfera calda de toamna ma facea sa mai simt in largul meu. Pe drum contemplam la faptul ca parintele Arsinica imi spusese ca cea cu care o voi face peste doi ani va fi blonda, gandind si visand la viitor am ajuns in cele din urma la o manastire de calugarite. Acolo am ascultat slujba de seara, auzind o voce atat de mieroasa si frumoasa incat din nou mi-a aparut pofta de calugarie. Tot acolo am intalnit o calugarita cu ochi albastrii si cu parul blond de o frumusete extraordinara, cand am vazut-o mi-am zis ca aceasta era aceea care parintele Arsinica mi-o profetise uitand de faptul ca ea era mireasa lui Hristos. Mai tarziu am povestit unei persoane cunoscute sceneriul in care o calugarita frumoasa paraseste manastirea pentru a se casatori cu un mirean. Atunci am aflat faptul ca aceasta intamplare daca era adevarata era un lucru dracesc, se spune ca cine vine la manastire vine in rai, iar cine pleaca de la manastire se indeparteaza de rai pentru totdeauna. Totusi daca stau si ma gandesc profund calugaria nu are logica, daca intradevar am fi predestinati sa fim calugari si calugarite de ce nu ne-am inmultii ca bacteriile prin diviziune directa. Imaginati-va o lume care toata este cuprinsa de focul calugariei, aceea lume ar fi o lume apocaliptica o lume pe cale de a muri. Daca intradevar calugaria este calea spre rai de ce atunci suntem construiti pentru a ne inmultii? Oare calugaria nu este cumva o poarta catre iad? Toate dovezile logice ne conduc la faptul ca suntem construiti, creati, facuti pentru a ne inmulti, asadar prin calugarie ne departam de scopul pentru care existam. Asa putem spune ca sodomniti si lesbienele sunt ceva extraordinar de normal si sunt niste sfinti, fapt contrazis chiar de insusi scrierile sacre crestine. Experienta mea imi spune ca lumea aceasta este o lume a minciunii, cine spune o miciuna mai mare dar cu talent este apreciat. Toata lumea vrea cinste, corectitudine, morala, dar adevarul este ca aceste valori sunt doar niste repere ce tin de domeniul fictiunii. Ticalosia, minciuna, prefacatoria precum alte defecte sunt unelte ale succesului. Cautand pe internet despre calugarie ni se spune ca un calugar bun este un mincinos bun, cu toate ca se recunoaste ca minciuna este unealta preferata a diavolului, cica un calugar decat sa predea un nelegiuit pe mana poterei sa il omoare mai bine sa minta cu maiestrie cand cei ce se ocupa cu ordinea il cauta sa il execute pentru ca binenteles diavolul in viclenia sa doreste ca mincinosul sa cada intr-un pacat mai mare pacatul de a fi partas la uciderea unui om vinovat.

Jona Blue – Fast Car ft. Dakota

•February 18, 2017 • Leave a Comment

Sash – Ecuador

•February 12, 2017 • Leave a Comment

Robert Miles – Children

•February 11, 2017 • Leave a Comment

marshmello -Alone

•February 5, 2017 • Leave a Comment

marshmello – Summer with Lele Pons

•February 4, 2017 • Leave a Comment

 
%d bloggers like this: